Presa este considerată a patra putere în stat. Ea este întîlnită pe tot globul, find prezentă în toate locurile fierbinţi la toate evenimentele anunţate şi neanunţate.Mass-Media este prezentă în toate statele din lume indiferent de regimul politic sau cultural.Pentru o societate modernă mijloacele Media reprezintă seva din care se hrănesc membri ei oameni simpli intelectuali şi chiar elitele.Orice om de pe glob se întîlneşte apeoape zilnic cu unul din principalele mijloace Media ( presă scrisă , radio , televiziune şi mai recent internetul). Find permanent lîngă omul din societate media exercită în permanenţă o influenţă asupra sa. Dacă ponim de la principalele funcţii ale Media : de informare, de formare, de divertisment observăm clar că Media este un puternic mijloc de influenţare a individului şi a societăţi în care este integrat. Se spune despre presă că este expresia societăţi politice în care îşi desfăşoară activitatea. Zilnic presa relatează diverse fapte interviuri , anchete , opinii pro şi contra find influenţată şi la rîndul ei influenţînd mai departe . Prin Media înţelegem mijloace de comunicare în masă, un sistem deosebit de complex care pune în mişcare o diversitate de mijloace şi factori. Capitaluri imense, echipamente tehnice sofisticate, resurse umane uriaşe. Avînd ca beneficiar al produselor sale miliarde de oameni. Ceea ce face din Media un fel de centru gravitaţional în raport cu care se poziţionează cu celelalte segments ale societăţii. Cuvîntul comunicare comform dicţionarului enciclopedic înseamnă : înştinţare, stire , veste, aducere la cunoştinţă a unor acte de procedură , în vederea exercitări drepturilor şi a obligaţilor ce decurg pentru părţile participante la acest act. În limita unor termeni care curg obişnuit de la data comunicării.Într-o altă accepţie comunicarea înseamnă . Prezentarea într-un cerc de specialişti a unei lucrări ştinţifice. Un mod fundamental de interacţiune psiho-socială a persoanelor. Realizată în limbaj articulat sau prin alte coduri în vederea transmiteri de informaţii, a obţineri stabilităţi sau a unei modificări de comportament individual sau de grup. În lucrarea Teoria Comunicări autorul Vasile Tram este de părere că:“în sensul cel mai general se vorbeşte de comunicare de fiecare dată cînd un sistem ,o sursă influenţează alt sistem în speţă un destinatar. Prin mijloacirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care ne leagă . Cuvîntul comunicare are un sens foarte larg . El cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta un alt spirit. Evident aceasta nu cuprinde numai cuvîntul scris sau vorbit ci şi muzica teatrul baletul artele vizuale şi în fapt toate componentele umane.”
Varietatea şi mobilitatea formelor comunicări de masă ne invadează viaţa ,făcînd ca produsele şi serviciile ei să devină pentru noi oameni indinspensabile.
Societatea şia det seama de puterea de influentare a presei încă de la începuturile ei . Începînd cu prima publicaţie tipărită Le Gazette fondată de Renodou care a încercat să elimine concurenţa astfel el a atras pe Jean Epstein un burghez parizian de origine germană care primea şi traducea veştile din germania. Acesta nu a mai colaborat cu ceilanţi editorii care în replică au contestat în justiţie dreptul lui Renodou de a publica o gazetă pretinzînd că acest drept îl au doar comunitatea tipografilor şi a librarilor. Monarhia la susţinut pe Renodou apreciind că breasla librarilor se consideră prea independentă în aceste condiţii publicaţia concurentă Nouveles Ordinires şia încetat apariţia. Astfel monarhia acaparează informaţia şi o pune în slujba intereselor sale. Iar din 1683 La Gazette devine organul oficial al curţi regale. Publicînd veşti în exclusivitate mai ales din străinătate. Renodou îşi redacta gazeta sub înalta supraveghere. Regele şi Cardinalul Rişio scriau ei însuşi veştile care îi priveau personal si refăceau informaţile venite de pe cîmpul de luptă. Astfel încă de aproape 500 ani omenirea a înteles că cine are mijloacele media are puterea controlînd societatea.
În zilele noastre mijloacele Media se prezintă sub multe aspecte. De la publicaţii sobre la şocante ,informative emisiuni TV si de Radio.Pentru a ajunge să satisfacă toate categoriile sociale mijloacele de comunicare în masă se împart în centrale internaţionale şi locale. Acestea ne dau o mare parte din informaţiile necesare vieţi influenţîndo direct dîndui o direcţie. Deschizînd o revistă aflăm în funcţie de profilul ei diverse lucruri mai mult sau mai puţin folositoare. De exemplu cum să ne îmbrăcăm în ton cu moda , ce să mîncăm pentru a fi sănătoşi, unde mergem să ne distrăm la teatru ,film etc. În acest mod mijloacele media pot influenţa individul ce face parte dintr-un grup care este o componentă a societăţi sale.Media exercită permanent influenţe sociale care afectează de la simpli oameni chiar ţării sau continente de exemplu: ţările arabe prezentate la stiri ca generatoare de terorism,sau articolele despre români copi abandonaţi hoţi si bonlavi de tuberculoză prezentate în Marea Britanie, Franţa, Italia au dus la influenţarea oamenilor şi chiar a deciziilor politice luate cu privire la acordarea dreptului la muncă în aceste state după integrarea noastră la 01⁄01∕2007 în Uniunea Europeană. O societate poate fi uşor influentată de către presă prin aruncarea unor zvonuri care pentru lucrători media în investigaţile jurnalistice oameni de presă folosesc zvonurile ca informaţi neîntemeiate ce nu au fost verificate şi care sunt tendenţioase. Într-o altă accepţiune zvonurile sunt ştiri în care autorul evită să dea nu numele personalităţi locul desfăşurări evenimentului orice element de identificare. Oferind în schimb nişte repere şi făcînd nişte aluzi. De exemplu: o posibilă demisie, o avansare, o implicare într-un scandal politic, un faliment, o căsătorie sau un divorţ. Pentru ca o noutate să devină zvon trebuie să avem de a face cu o informaţie aşteptată aceasta să cuprindă o anume doză de imprevizibil şi să fie interesantă pentru un mare număr de oameni şi să aibă consecinţe imediate asupra celor operează.
Zvonul are un mare neajuns prin faptul că datele nu sunt sigure putînd avea la bază o dezinformare sau o informare corectă .Principala lui trăsătură este că receptorul nu este conştient de folosirea informaţilor şi încearcă astfel să o transmită mai departe în reţeaua socială. Zvonurile circulă fără să conţină certitudine si ele pot fi de mai multe feluri: de lungă durată de exemplu posibila înlocuier a lui Nicolae Ceauşescu cu Ion Iliescu idee vehiculată cu mulţi ani înainte de a se concretiza. Cu viaţă scurtă de exemplu: cele care anunţau otrăvirea apei în fîntîni în timpul revoluţiei din 1989. Zvonuri perene precun acţiunile unor grupări teroriste in lume. Zvonuri care exprimă o dorinţă ex: creşterea nivelului pensiei sau salariul profesorilor. Zvonuri de protecţie precum a fost aderarea noastră la structurile europene.De regulă zvonurile exploatează suspiciunile ,neliniştile, emoţile, îndoielile ,grijile şi ele au la bază dorinţa oamenilor de a găsi sensul unor evenimente sau fapte despre care nu sunt suficiente date.
Dacă există însă intenţia unui jurnalist sau a unei instituţi de presă să obţină un comportament favorabil sau nefavorabil de la publicul său atunci avem de a face cu o manipulare.Dacă ne luăm după dext manipularea înseamnă manevrare ,mînuire o definiţie vagă insuficient de explicită cu multe conotaţii tehnice. Termenul însă trebuie privit mai ales din punct de vedere psihologc şi sociologic.Deoarece el are strînsă legătură cu natura umană şi reprezintă un act care prin mijloace nefireşti ne face să vedem că ceea ce am întreprins noi la un moment dat este operaţiunea noastră şi nu influenţa altcuiva care ne foloseşte în numele a ceva. Manipularea se poate realiza cu ajutorul unor pîrghi foarte diverse precum: spectacole, filme, conferinţe, slijbe religioase, manifestări sportive etc. Un rol deosebit revenind presei . Manipularea este posibilă fie datorită lipsei tuturor informaţilor, fie prin folosirea lor în exces.Pentru ca o acţiune să poată îmbrăca haină manipulantă aceasta trebuie să îndeplinească anumite condiţii.
1 Să urmărească schimbarea sau influenţarea unor opinii, atitudini, comportamente.
2 Săşi propună alte scopuri decît cele ale persoanei influenţate.
3 Să aibă loc pe cale amiabilă.
4 Să creeze senzaţia libertăţi de acţiune.
Din interior manipularea ţine de jurnalist interesele personale sau de trust sau de concurenţă. Printre motivele care-i determină pe jurnalişti să mistifice adevărul amintim: obţinerea unor venituri din publicitate mascată , acreditarea unor idei favorabile surselor sale pentru păstrarea relaţilor cu aceştia.
Încă de le începuturile ei Medie a fost asrvită puteri politice.Sesizînd puterea ce o are cel ce deţine informaţia presa sa născut liberă dar trăeşte cenzurată. Cenzuraeste cunoscută încă de pe vermea Romei antice cînd cenzorul era un magistrat care avea datoria să suprevegheze controleze moravurile cetăţenilor.Cenzura este definită ca un proces ce presupune blocarea, reglementarea sau manipularea unei părţi dintr-un mesaj original sau a mesajului în întregime. Este folosită în interes personal de grup sau de clasă şi operează conştient sau inconştient la diferite nivele sociale şi psihologice manifestînduse în modul cel mai evident în Mass-Media. Cenzura se împarte în două mari categori: prealabilă şi ulterioară. Prima se produce înainte de a se difuza în media find generată de:
a) Autorităţile publice în interes public sau a altor interese pe care le servesc.
b) Finanţatorul patronul mijlocului de informare în masă.
c) Grupurile de interese.
Modul de redactare ascunde de multe ori păreri ale jurnalistului sau a instituţiei media pentru care lucrează. Opinile acestuia în informaţile transmise se poate face prin mai multe tehnici precum utilizarea unui ton care poate fi: direct, simplu, ironic, triunfalist precum şi a unor termeni cu conotaţie pozitivă(progres, dezvoltare, integrare, toleranţă) sau negative (competiţie, ilegalitate, neimplicare, terorism) precum şi aprecierea cuvintelor cu persoane sau grupuri ca baron, poliţie, politică, extremist etc ,dar şi apelarea la diverse stiluri epic, liric, satiric, pentru a exclama sensul unor fapte un incident o dramă. Mass-Media îşi alege cîte un favorit în funcţie de interesele vitoare ale patronului sau ale celui care controlează patronul.Rorul Mass-Media relativ la schimbările politice şi mai important relativ la evoluţia societăţi este unul decisiv. De la această remarcă putem concluziona cît de mare este responsabilitatea celor care lucrează în media dar mai ales care poate fi forţa de impunere publică a patronului de Mass-Media.În concluzie societatea cu oameni care o formează este zi de zi influenţată de media pe toate canalele de comunicare în masă. Influenţa este de regulă a celor care deţin puterea dar şi a acelora care au un interes personal sau de grup. Influenţa se exercită pasnic în libertate de multe ori nesesizabil la nivel de individ sau grup. Precum o societate influenţează pe alta media exercită influenţe asupre lor indiferent de natura lor. Societatea este într-o continuă schimbare şi Mass-Media la fel trebuie să ţină pasul cu schimbările survenite în societatea a cărei parte este.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu