POLITICA

asa se uita dupa putere

Hai sa ii ardem la vot

Romani, trezitiva macar o data la patru ani si nu mai votati ca prostii. Sanctionati incompetenta, nesimntirea, minciuna si tot ce a fost in politica din 1989 si pina acum. Este timpul sa facem adevarata schimbare catre democratie. Avem politicieni care fug dupa putere si interese proprii dintr-un partid in altul, dar atentie sanctionatii sip e cei care ii primesc pentru ca sunt si ei la fel. Dupa principiul o mina spala pe alta politicienii de pe la noi se acopara uni pe altii. De ce oare? Simplu sunt cu totii hoti si minjiti de fecale. Cind ati auzit ca un partid nu primeste un fugar de la alt partid?...eu niciodata. Astazi Sorin Frunzaverde paraseste PD-L-ul si vine la sinul PNL. Ce mai alternative are USL-ul penreu viitorul Romaniei. Aici sincer nu stiu cum vom scapa de aceasta haita de javre politice care au dosar penal sau urmeaza sa fie cercetati. Un lung sir de penali au ajuns in fruntea acestui popor ce se lasa calcat in picioare de niste sarlatani. Traian Basescu acuzat in dosarul Flota si actualmente Presedinte al Romaniei. Un alt penal de frunte este Adrian Nastase acuzat de mostenirea matusei Tamara fost Prim Ministru. Aici este adevarata problema a partidelor politice. Sunt pline de membrii marcanti cu o coloana vertebrala foarte flexibila la tras pe sfoara o tara de oameni care muncesc cinstit si tac cind sunt inlaturati de un incompetent cu pile politice sau resurse material. Poporul se face vinovat de faptul ca nu a sanctionat aceste comportamente. Sincer daca ar fii in viata asi vota pe Ceausescu decit pe cei care azi ne cer golaneste votul. Macar Ceausescu era patriot si nu a fost condamnat decit politic. Cit despre ce acuzatii a fost lichidat pot spune ca acesti lideri ai democratiei mimate submineaza economia si viata oamenilor. Cred ca democratia nu este capabila sa ne scape de aceste deseuri umane. Ce sa facem votam tot ce a fost ca poate s-o satura de furat si mai ramane si noua ceva. Astazi aflu ca USL-ul primeste un om de valoare in numele lui Sorin Frunzaverde ba chiar este candidat din partea PNL la sefia judetului Caras Severin. Raman mut sic red ca toti sunt incapabili sa zica nu mersi nu te primim in partid. Inca mai visez la o Romanie in care sa fiu respectat pentru valoare si munca depusa, pentru calitatea mea de cetatean si pedepsiti cei ce incearca sa isi bata joc de mine simplul cetatean care voteaza o data la patru ani. Ca o sugestie propun ca pentru functiile publice incepind de la simplii functionary din primaries a fie obligatoriu cazierul curat al lor cit si al parintilor. Asa nu am mai avea politicieni precum Buzea de la Galati. Si cred ca pentru democratie atit la primarie cit si la parlament sa fie limitat numarul de mandate la doua iar dupa patru anis a poata candida pentru un al treilea mandat. Asa am scapa de abonatii la putere si am impiedica crearea unor structure de rudenie daunatoare democratiei.

POLITICA

SMURD resusciteaza Romania

(Un fleac, i-am ciuruit)

Sunt un simplu cetatean al “eternei si fascinantei Romanie” care a dormit impreuna cu semenii sai visind ca va putea fi om in aceasta tara. Am sperat la ceva in 89, dar repede am auzit de diverse manipulari precum tranzitie, morman de fiare vechi, privatizari sub diverse forme, cupoane de tot felul. O data cu 1994 am sperat ca poate vom vedea luminita de la capatul tunelului. Apoi, in 2000, fostul presedinte Emil Constantinescu declara ca l-a invins sistemul, dupa din nou Iliesc si ai lui ca vom adera la UE pe usa din dos, in genunchi, doar cu drept de a vizita, nu si a munci, si in NATO. In 2004 am auzit jos hotia (RAFO jafo), (fraudarea alegerilor) celebrele tepe si indemnul “sa traiti bine”. In 2009 am auzit de criza, de uniune nationala, de modernizarea statului, de sa fim solidari ca “un fleac i-am ciuruit”. Acum, cind Basescu tace si nu stim ce face, observam ca el pune la punct nu doar pe RAED ARAFAT, ci si pe cine incearca sa miste in front. Cu legi destepte, prin care daca iesi fara sa anunti autoritatile ca esti nemultumit este infractiune, ca nu cumva sa prinzi jandarmeria pe picior gresit si sa nu aiba pe cine trebuie cu ei. Sa aiba timp sa se pregateasca, ca sa se poata spune “un fleac i-am ciuruit”. Caci organizatorii trebuie stiuti si sanctionati daca striga gresit. Un zimbet ironic ne spune ca: “eu am fost, dar nu i-am gasit din trei in trei luni”. Aceasta lipsa de respect aratata public prin numeroase derapaje verbale: tiganca imputita, gaozar etc. a ajuns de nesuportat intr-o democratie in care alegerile sunt comasate si ziaristii sunt pusi la punct cu vorbe de duh: dumneavoastra de unde sunteti... a asta explica tot. O lipsa de decenta, un comportament de mafiot precum inrudirea cu Mondialu. Acest om ameninta public ca opozitia sa aiba grija cu protestatarii, ca pot raspunde penal, si se pare ca i-a reusit, dovada ca tac cu totii pentru ca si ei sunt la fel. Atotstiutorul incearca si cu tot ce a mai ramas in tara sa mature pe jos, ca doar el este constitutia, nu are rost. Magistrati care dau dreptate salariatilor sa identifice si sa raspunda cu ce bani vor plati sentintele date. Sperind ca toti suntem prosti, ca doar scoala romaneasca scoate timpiti, iar medicii sunt slab pregatiti. El pleaca la Viena, sa traiti si asigurarea sa o platiti. Un astfel de om, spre rusinea mea, este unde este acuma si eu nu mai sunt in tara mea. Cu totii am vazut cum se discuta democratic la partid, nu public, ca esti venetic. Eu sunt mare, tu esti mic. Iar daca te agiti un pic, ghici ciuperca, tot nimic, ca am legea la buric si de un million iesit in strada, eu nu cred ca o sa se vada. Am jandarmii de partid si pe loc va si incing. Protestati pe trotuar, ca ce este nu ai habar. Oamenii sunt loati cu duba pana li se pierde umbra. Stai un pic, nu a fost nimic, a, un fleac, i-am ciuruit.

POLITICĂ

Avantajele diversităţii culturale în societate

Cu cît o societate este mai avansată din punct de vedere economic, cu atît ea va atrage şi o migraţie de populaţie ce aparţine unor societăţi mai puţin dezvoltate. Nivelul de trai determină şi o cultură de masă mai bine dezvoltată. Din acest punct de vedere, o societate avansată permite vîrfurilor din ţări mai puţin dezvoltate să contribuie la dezvoltarea lor profesională, materială şi intelectuală. Desigur că în acest caz diversitatea provenienţei lor nu contează. Economiile puternice ale lumii caută să atragă vîrfurile societăţilor mai puţin dezvoltate, ducînd în acest sens chiar o luptă în acordarea de favoruri. Un exemplu în acest sens este SUA, unde majoritatea savanţilor sunt de origine străină. În felul acesta, diversitatea este folosită la îmbogăţirea societăţilor care atrag astfel de oameni.

O altă migraţie care este foarte numeroasă o constituie avalanşa de cetăţeni străini care caută un trai mai bun sau un loc de muncă. Venind din diverse ţări în proporţii diferite, ei ajung să ocupe anumite regiuni, infiinţînd adevărate colonii - ex: cartierul chinezesc. Aceşti imigranţi contribuie la dezvoltarea diversităţii şi la ocuparea unor sectoare din economie mai puţin atractive. Datorită dezvoltării unei societăţii, membrii ei progresează economic şi cultural, ridicîndu-şi nivelul de pregătire. Lucru care nu este de loc rău, dar pentru a funcţiona economia trebuie suplinite anumite munci cu cetăţeni aparţinînd altor culturi. În acest fel diversitatea astfel creată duce la progres, făcînd sistemul să funcţioneze. Aglomeraţia de culturi, obiceiuri, religii este în primul rînd posibilă de o educaţie mai elevată. Fară un nivel crescut al educaţiei individuale şi colective, diversitatea culturală nu poate fi înţeleasă, respectată, preţuită şi acceptată ca un factor de progres.

POLITICĂ

Avantajele diversităţii culturale

Secolul XXI a fost denumit secolul vitezei şi al schimbărilor majore la nivel mondial. Aceste schimbări contemporane se regăsesc în primul rînd în lumea organizaţiilor care s-au extins spectaculos, mai ales în ultimii ani, datorită migrării forţei de muncă, prin apariţia companiilor multinaţionale etc. În acest context al mişcărilor economice, diversitatea culturală trebuie văzută ca o realitate, luată ca atare, explorată şi exploatată în sensul bun al cuvîntului.

Interesul pentru studierea, înţelegerea şi promovarea diversităţii s-a manifestat cu precădere în ultimele două decenii, interes concretizat în anul 2005 la Paris, în cadrul conferinţei UNESCO, prin semnarea „Convenţiei pentru protecţia şi promovarea diversităţii şi expresiilor culturale“. În acest tratat diversitatea culturală este considerată indispensabilă pentru pacea şi securitatea la nivel global, naţional şi internaţional, prin dezvoltarea respectului reciproc dintre popoare şi culturi.

Diversitatea creează o lume variată şi diversă, creşte numărul opţiunilor şi îmbogăţeşte capacitatea şi valorile umane, fiind principalul resort al dezvoltării durabile a comunităţii, popoarelor şi naţiunilor.

POLITICĂ

Diversitatea culturală în Europa

Europa se caracterizează prin coexistenţa a numeroase culturi ale căror caracteristici prezintă concomitent similarităţi şi diferenţe apreciabile. Din punct de vedere cultural, popoarele ce o compun se aseamănă într-o măsură mult mai mare decît se deosebesc între ele. Un prim punct comun pe care îl distingem este faptul că popoarele care compun Uniunea Europeană sunt similare din punct de vedere al credinţelor religioase; practic ele sunt toate creştine şi prezintă sisteme de guvernare de acelaşi tip. De altfel, în Declaraţia asupra identităţii europene din 1973 diversitatea culturală din Europa era percepută în cadrul civilizaţiei europene comune.

Desigur, la nivelul ţărilor care compun Uniunea Europeană există şi numeroase diferenţe notabile. Dată fiind influenţa indo-europeană din trecut, în ţările europene se constată elemente culturale de grup „tip castă“, ce au în mentalul colectiv un anumit dispreţ faţă de munca manuală şi admiraţie pentru muncile brahmanice mai elevate precum: învăţămînt, sănătate etc. Sunt două categorii principale: nordice, cu culturi de tip germanic, şi mediteraneene, cu culturi de tip latin. Extinderea Uniunii Europene a sporit diversitatea culturală prin includerea ţărilor de origine slavă. Existenţa diferenţelor culturale nu reprezintă un obstacol major în calea integrării europene, ci, dimpotrivă, abordate adecvat, aceste diferenţe pot deveni sursa a numeroase avantaje competitive pentru Uniunea Europeană.

Globalizarea Europei a sporit diversitatea prin cele 27 de ţări membre, alcătuind o familie, dar tolerînd diversitatea etnică şi culturală. Elemente precum libera circulaţie, moneda unică constituie pilonii unei noi culturi europene bazată pe multiculturalism şi diversitate. Europa se mîndreşte cu diversitatea sa culturală. Deşi limba, literatura, teatrul, artele vizuale, arhitectura, meşteşugurile, cinematografia şi radiodifuziunea aparţin unei ţări sau unei regiuni specifice, aceasta reprezintă o parte din moştenirea culturală comună a Europei. Uniunea Europeană doreşte să menţină şi să încurajeze această diversitate şi să o facă accesibilă celorlalţi.

POLITICA

Funcţiile culturii politice





Cultura politică reprezintă un element al stabilităţii sistemului politic, al ordinii sociale, este baza susţinerii şi consolidării acestora. Rolul culturii politice se realizează prin funcţiile sale: informaţională, axiologică şi normativă.
Prin funcţia informaţională, cultura politică transmite oamenilor informaţii cu privire la sistemul politic, valori şi norme politice, criterii de apreciere a evenimentelor politice. Această funcţie contribuie la cunoaşterea legăturilor complexe directe dintre societatea politică şi cea civilă, a criteriilor prin care membrii societăţii apreciază politica statului, solidarizîndu-se sau împotrivindu-se faţă de măsurile ।Într-un sistem politic democrat, informarea se realizează în ambele sensuri, de la guvernanţi la cei guvernaţi şi invers. Prin informare, guvernanţii îşi prezintă deciziile şi urmările aplicării lor în practică. La rîndul lor, cei guvernaţi îşi exprimă opiniile asupra legalităţii sau ilegalităţii măsurilor adoptate, îşi manifestă poziţiile şi atitudinile faţă de autorităţile respective.Prin funcţia axiologică se realizează aprecierea, valorizarea fenomenelor politice. Rezultatele acţiunilor politice constituie o bancă de date pentru dezvoltarea culturii politice. Avînd semnificaţii corespunzătoare din punct de vedere politic, acestea se transformă în valori, delimitează pentru fiecare individ limitele acţiunii lui politice, pătrund în funcţionarea instituţiilor politice şi în activitatea claselor, categoriilor şi grupurilor sociale şi a fiecărui individ. Aceste semnificaţii ale culturii politice influenţează practica politică.
Cultura politică tinde spre consens, spre constituirea unui acord între membrii societăţii, asupra valorilor, credinţelor şi deprinderilor de viaţă existente. Normele politice contribuie la integrarea în viaţa socială a fiecărui individ. În unele condiţii, normele comportă mai multe alternative, alegeri posibile, oferă diverse modele de comportament pentru aceeaşi situaţie. Sistemul politic pluralist admite contestarea valorilor şi a normelor politice generale.