Publicitatea electorală
Publicitatea electorală diferă de celelalte forme publicitare într-un mod specific: alegătorul trebuie să-şi selecteze candidatul preferat printr-un vot exprimat într-o anumită zi. Din acest motiv publicitatea electorală într-o campanie electorală are ca scop vînzarea într-o singură zi. Dacă produsul prezentat ar fi de exemplu un detergent, consumatorul ar putea reacţiona oricînd la mesajul transmis prin publicitatea produsului respectiv. Un mesaj politic însă stimulează audienţa în ultimele 12 ore ale campaniei electorale. Publicitatea fie ea politică sau nu reprezintă analizarea datelor şi stabilirea aspectelor spre care se vor concentra anunţurile. În publicitatea politică, sondajele ajută la determinarea punctelor tari şi slabe dar şi la perceptia alegătorilor asupre felului în care pot fi înbunătăţite sau remediate eventualele defecte ale candidatului. Sondajele indică ce gîndesc alegătorii, ce sentimente poate să provoace anunţul. Aidoma unui discurs din campanie sau un reportaj de ştiri, publicitatea oferă un mijloc de comunicare cu publicul. Candidaţii mai puţin cunoscuţi trebuie să-şi sporească reputaţia numelui, deoarece publicitatea lor are scopul de a înscrie numele lor în memoria electoratului. Un alt scop poate fi prezentarea unor însuşiri ale candidatului şau a explica anumite luări de poziţie. Mesajul publicitar este alcătuit în aşa fel încît să facă apel atît la sentimentele conştiente cît şi subconştiente ale alegătorului. Nici contextul istoric nu este de neglijat pentru că deciziile alegătorilor nu apar dintr-un vid. Aceştia îşi amintesc de candidaţii anteriori şi de promisiunile din campanii, întemeindu-şi loialitatea pe speranţele şi temerile faţă de trecut şi viitor. Oricine a văzut reclame deosebite pentru diverse produse îşi aminteşte melodiile sau sloganurile utilizînd produsele respective, chiar dacă nu imediat. În politică însă imprevizibilul „vînzării într-o singură zi“ dictează conţinutul materialelor publicitare. Dacă publicitatea nu stimulează o decizie electorală favorabilă prin vot, aceasta nu este bună.
În pofida enormului ajutor oferit de sondaje, crearea unui mesaj publicitar politic reprezintă o ştiimţă inexactă. Reuşita sau eşecul din publicitatea politică sunt determinate în mare parte de contextul general al campaniei electorale. Evenimentele neprevăzute pot să împiedice un candidat aflat în frunte şi să resusciteze un pierdant. Din pricina acestiu caracter imprevizibil al politicii, planul publicitar al unei campanii trebue să rămînă pe cît posibil flexibil.
Publicitatea electorală diferă de celelalte forme publicitare într-un mod specific: alegătorul trebuie să-şi selecteze candidatul preferat printr-un vot exprimat într-o anumită zi. Din acest motiv publicitatea electorală într-o campanie electorală are ca scop vînzarea într-o singură zi. Dacă produsul prezentat ar fi de exemplu un detergent, consumatorul ar putea reacţiona oricînd la mesajul transmis prin publicitatea produsului respectiv. Un mesaj politic însă stimulează audienţa în ultimele 12 ore ale campaniei electorale. Publicitatea fie ea politică sau nu reprezintă analizarea datelor şi stabilirea aspectelor spre care se vor concentra anunţurile. În publicitatea politică, sondajele ajută la determinarea punctelor tari şi slabe dar şi la perceptia alegătorilor asupre felului în care pot fi înbunătăţite sau remediate eventualele defecte ale candidatului. Sondajele indică ce gîndesc alegătorii, ce sentimente poate să provoace anunţul. Aidoma unui discurs din campanie sau un reportaj de ştiri, publicitatea oferă un mijloc de comunicare cu publicul. Candidaţii mai puţin cunoscuţi trebuie să-şi sporească reputaţia numelui, deoarece publicitatea lor are scopul de a înscrie numele lor în memoria electoratului. Un alt scop poate fi prezentarea unor însuşiri ale candidatului şau a explica anumite luări de poziţie. Mesajul publicitar este alcătuit în aşa fel încît să facă apel atît la sentimentele conştiente cît şi subconştiente ale alegătorului. Nici contextul istoric nu este de neglijat pentru că deciziile alegătorilor nu apar dintr-un vid. Aceştia îşi amintesc de candidaţii anteriori şi de promisiunile din campanii, întemeindu-şi loialitatea pe speranţele şi temerile faţă de trecut şi viitor. Oricine a văzut reclame deosebite pentru diverse produse îşi aminteşte melodiile sau sloganurile utilizînd produsele respective, chiar dacă nu imediat. În politică însă imprevizibilul „vînzării într-o singură zi“ dictează conţinutul materialelor publicitare. Dacă publicitatea nu stimulează o decizie electorală favorabilă prin vot, aceasta nu este bună.
În pofida enormului ajutor oferit de sondaje, crearea unui mesaj publicitar politic reprezintă o ştiimţă inexactă. Reuşita sau eşecul din publicitatea politică sunt determinate în mare parte de contextul general al campaniei electorale. Evenimentele neprevăzute pot să împiedice un candidat aflat în frunte şi să resusciteze un pierdant. Din pricina acestiu caracter imprevizibil al politicii, planul publicitar al unei campanii trebue să rămînă pe cît posibil flexibil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu