marți, 8 septembrie 2009

POLITICĂ

Procesul de evaluare


Dacă de exemplu , candidaţii la preşedenţie fac campanie într-o anumită zi, nu este posibil ca postul naţional sau local să îi prezinte pe toţi. Astfel, întreaga zi ar fi ocupată numai de acea emisiune politică. La fel şi în presa scrisă, nu fiecare candidat va putea fi prezentat pe prima pagină. Judecăţile de valoare ale mijloacelor de informare în masă hotărăsc asupra problemelor şi persoanelor care vor fi prezentate, cît şi asupra spaţiului ce îl vor primi şi în ce mod vor apărea. Cine va beneficia de cea mai amplă prezentare? Este o chestiune la discreţia totală a presei. „Procesul de evaluare” funcţionează pe parcursul campaniei pe măsură ce editorii, producătorii şi receptorii decid cine merită să fie prezentat şi cine nu. Cînd presa alege dintre cei plasaţi pe primele locuri la debutul unei campanii, acest lucru modifică strategiea politică în mod semnificativ. Un candidat trebuie să se dovedească activ la începutul campaniei electorale şi să atragă atenţia presei. Cel ce aşteaptă pînă la sfîrşitul primei faze pentru a-şi concentra atacul asupra contracandidaţilor riscă deja ca presa să-l scoată din jocul politic. Presei îi place să stabilească învingătorii din campanie încă de la începutul ei. Dacă nu eşti situat printre primii încă de la început ai toate şansele să fi uitat pe parcurs. Candidaţii ştiu că nominalizarea lor de către presă ca fiind reprezentativi este mare. Alegătorii care nu vor să-şi piardă timpul cu o studiere atentă a politicii urmăresc mijloacele mass-media pentru a fi ghidaţi în privinţa candidaţilor cu cele mai mari şanse. Printre alegătorii devotaţi există o predispoziţie să aleagă pe cei cu şanse reale de cîstig.
Stabilirea agendei


Fiind cea mai constantă sursă de informaţii pentru public, presa poate face multe pentru stabilirea unor agende naţionale. Mijloacele de informare în masă nu impun ideologii, dar atrag atenţia publicului asupra unor anumite probleme. Relatarea de pe prima pagină sau ştirea zilei ajunge instantaneu să reprezinte cele mai importante evenimente pentru consumatorul de ştiri. Atribuirea unei anumite semnificaţii este o funcţie a discernămîntului editorialistic al organelor de presă. Să presupunem că un candidat la preşedenţie ţine un discurs despre problemele A, B şi C el consideră că problema A este cea mai importantă pentru public, dar organul de presă ia hotărîrea să pună accentul asupra problemelor B şi C în mod deosebit. Fiind un consumator de ştiri, cetăţeanul va fi predispus să acorde mai multă importanţă prezentărilor din mass-media. În felul acesta cetăţeanul s-ar putea nici să nu afle vreodată de prioritîţile candidatului la preşedenţie. Electoratul este în întregime la îndemîna evaluărilor mijloacelor de informare în masă care stabilesc importanţa relativă a afirmaţiilor unui politician.

POLITICĂ

Politicienii şi accesul la mijloacele de informare


Mijloacele de informare au mărit influenţa abordării orientate spre individ în procesul electoral. Acum alegătorii, prin mass-media, privesc cu atenţie mai mulţi candidaţi şi nu ajung în cabina de vot, în ziua alegerilor, cu impresiile impuse de apartenenţa la unul dintre partide. Fluxul mesajelor politice îi determină pe alegători să se bazeze pe presă în loc de partide, ca sursă de informare cu privire la candidaţi şi problemele puse de aceştia. Candidaţii reacţionează faţă de acest proces printr-o tot mai redusă identificare cu partidul, concentrîndu-se asupra utilizării mass-media ca principal canal de atragere a electoratului. În ce măsură mijloacele de informare în masă au devenit participanţi şi nu doar prezentatori ai proceselor politice. Presa ajută publicul, descrind ceea ce se întîmplă pe scenă. În acest fel mijloacele de informare în masă sunt prezentatori, interlocutori ai auditoriului şi nu actori. Deoarece a crescut rolul presei în politică, angajaţii mijloacelor de informare în masă pot ajunge pînă la nivelul la care abandonează publicul şi intră în rîndul actorilor. Presa decide candidaţii credibili, problemele importante, candidaturile care merită atenţia alegătorilor şi cele care pot fi ignorate.