luni, 14 decembrie 2009

POLITICA

Impactul publicităţii asupra alegătorilor



Publicitatea un element extrem de important într-o campanie electorală. În zilele noastre campania electorală are loc în sufrageriile alegătorilor. Candidaţii pătrund în casele noastre prin intermediul ştirilor şi a reportajelor, prin materiale publicitare şi alte genuri de publicitate. Uneori, un jurnalist slujeşte drept interlocutor, dar adeseori politicienii deţin controlul total asupra mesajului receptet de alegători. Deşi unii politicieni afirmă că publicitatea înbunătăţeşte calitatea dezbaterilor din timpul campaniei electorale oferind alegătorilor informaţiile pe care mijloacele de informare nu le oferă întodeauna. Totuşi există şi politicieni care critică acest rol al publicităţii afirmînd că publicitatea vulgarizează dezbaterea politică, reducînd cele mai complexe probleme la simple sloganuri, bazîndu-se pe sentimentele alegătorilor, şi nu pe intelectul acestora.
Publicitatea politică merită o atenţie deosebită. Puterea anunţurilor publicitare este prea mare pentru a fi ignorată. Procesul de „vindere” a unui candidat cu ajutorul publicităţii merită atenţia presei. Oamenii care apar la televiziune în reclame susţinînd sau lăudînd sunt chiar „oameni simpli“ aşa cum sugerează materialul publicitar, sau sunt actori bine pregătiţi. Este real şi onest mesajul publicitar sau distorsionează faptele prin conţinutul lui? Un candidat fără scrupule ar putea şă îşi copleşească alegătorii cu o publicitate falsă, în ultimul minut, încît oponentul său să nu mai poată răspunde în mod eficient. În acest sens mass-media poate refuza să transmită mesaje publicitare noi care nu au mai fost prezentate anterior în ultimile 48 de ore ale campaniei electorale. Prin acest fapt se oferă timpul necesar candidatului acuzat să poată reacţiona.
Publicitatea este o formă de dezbatere publică şi, de fapt, reprezintă o exprimare liberă, garantată prin constituţie. La fel ca şi sondajele comlexitatea tehnicilor publicitare este atît de mare încît politicienii se confruntă cu tendinţa de a le utiliza în manipularea opiniei publice. Profesioniştii din publicitate planifică din timp reacţiile publicului. Reacţiile alegătorilor vor fi diferite la anunţurile politice. Uni vor spune că s-au decis să voteze sau nu. Această lipsă de uniformitate a reacţiilor îi face pe poiticienii să încerce să menţină onestitatea sistemului. Sondajele le oferă politicienilor o oarecare idee despre atitudinea alegătorilor, dar o imprevizibilitate a evenimentelor şi a opiniei publuce va fi adăugată în ecuaţia unei campanii electorale.

POLITICA

Publicitatea electorală


Publicitatea electorală diferă de celelalte forme publicitare într-un mod specific: alegătorul trebuie să-şi selecteze candidatul preferat printr-un vot exprimat într-o anumită zi. Din acest motiv publicitatea electorală într-o campanie electorală are ca scop vînzarea într-o singură zi. Dacă produsul prezentat ar fi de exemplu un detergent, consumatorul ar putea reacţiona oricînd la mesajul transmis prin publicitatea produsului respectiv. Un mesaj politic însă stimulează audienţa în ultimele 12 ore ale campaniei electorale. Publicitatea fie ea politică sau nu reprezintă analizarea datelor şi stabilirea aspectelor spre care se vor concentra anunţurile. În publicitatea politică, sondajele ajută la determinarea punctelor tari şi slabe dar şi la perceptia alegătorilor asupre felului în care pot fi înbunătăţite sau remediate eventualele defecte ale candidatului. Sondajele indică ce gîndesc alegătorii, ce sentimente poate să provoace anunţul. Aidoma unui discurs din campanie sau un reportaj de ştiri, publicitatea oferă un mijloc de comunicare cu publicul. Candidaţii mai puţin cunoscuţi trebuie să-şi sporească reputaţia numelui, deoarece publicitatea lor are scopul de a înscrie numele lor în memoria electoratului. Un alt scop poate fi prezentarea unor însuşiri ale candidatului şau a explica anumite luări de poziţie. Mesajul publicitar este alcătuit în aşa fel încît să facă apel atît la sentimentele conştiente cît şi subconştiente ale alegătorului. Nici contextul istoric nu este de neglijat pentru că deciziile alegătorilor nu apar dintr-un vid. Aceştia îşi amintesc de candidaţii anteriori şi de promisiunile din campanii, întemeindu-şi loialitatea pe speranţele şi temerile faţă de trecut şi viitor. Oricine a văzut reclame deosebite pentru diverse produse îşi aminteşte melodiile sau sloganurile utilizînd produsele respective, chiar dacă nu imediat. În politică însă imprevizibilul „vînzării într-o singură zi“ dictează conţinutul materialelor publicitare. Dacă publicitatea nu stimulează o decizie electorală favorabilă prin vot, aceasta nu este bună.
În pofida enormului ajutor oferit de sondaje, crearea unui mesaj publicitar politic reprezintă o ştiimţă inexactă. Reuşita sau eşecul din publicitatea politică sunt determinate în mare parte de contextul general al campaniei electorale. Evenimentele neprevăzute pot să împiedice un candidat aflat în frunte şi să resusciteze un pierdant. Din pricina acestiu caracter imprevizibil al politicii, planul publicitar al unei campanii trebue să rămînă pe cît posibil flexibil.