Funcţiile mass-media
Analistul politic Harold Lasswell menţionează trei funcţiuni ale mass-media: supravegherea lumii pentru prezentarea evenimentelor aflate în derulare, interpretarea sensului evenimentelor şi socializarea indivizilor în mediul lor cultural.
Supravegherea poate fi de două feluri: publică şi privată. Supravegherea publică ridică problemele civice şi stimulează trecerea la acţiune. Oamenii din presă determină care sunt ştirile momentului ce evenimente politice vor fi urmărite sau nu. Decizia lor afectează întîmplările şi persoanele care vor fi incluse în centrul atenţiei pentru discuţile şi activităţile politice ulterioare. În afara faptului că în chestiunile importante de interes public mass-media atrage atenţia mai oferă şi indicii cu privire la importanţa unei probleme anume. Temele cu o importanţă mai mare sunt prezentate pe larg în prima pagină a ziarelor cu titluri mari şi bogat ilustrate ori în cadrul unor emisiuni speciale la radio şi televiziune. Prin faptul că prezintă un individ sau o instituţie, mass-media poate conferi acesteia un statut. Pentru că atenţia mijloacelor de informare este hotărîtoare succesului politic, actorii de pe şcena politică crează, cu bună ştiinţă, situaţii care pot atrage atenţia presei. Ele pot varia de la conferinţe de presă anunţate şi atunci cînd nu există nimic ce ar merita să fie anunţat, pînă la atacul fizic asupra unor persoane sau bunuri menite să determine o anumită cauză. Supravegherea privată dă posibilitatea cetăţeanului de rînd să ignore impactul mai amplu al ştirilor pe care la citeşte, le ascultă sau le urmăreşte. Cetăţenii folosesc mijloacele de informare în masă pentru a menţine controlul strîns a ceea ce ei consideră mai important. Alte funcţii private ale mass-media pentru omul obişnuit pot fi cele de divertisment, companie, modalităţi de petrecere a timpului liber. Prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă oamenii pot participa la evenimentele politice ale momentului.
Mass-media nu numai că supraveghează desfăşurarea evenimentelor cotidiene aducîndu-le în atenţia publică sau privată, ci le interpretează sensul, le aşază în context şi speculează cu privire la consecinţele lor. Marea majoritate a incidentelor se prezintă unei multitudini de interpretări, în funcţie de valoarea şi experienţa celui care le interpretează. Sugerînd relaţile între diverse evenimente şi cauzele lor presa poate forma opinii chiar şi fără a spune auditorului ce să creadă sau la ce să se gîndească.
A treia funcţie fundamentală a mass-media este socializarea politică. Aceasta presupune învăţarea principalelor valori elementare şi a direcţiilor fundamentale pentru pergătirea individului în vedrea acţiunii de integrare în mediul cultural. Informaţile din mass-media oferă ingredientele pe care oamenii le utilizează pentru a-şi ajusta atitudinile existente şi opiniile pentru a ţine pasul cu lunea într-o continuă schimbare. Ea trebuie creditată cu mare parte din socializarea continuă şi resocializarea adulţilor.
Analistul politic Harold Lasswell menţionează trei funcţiuni ale mass-media: supravegherea lumii pentru prezentarea evenimentelor aflate în derulare, interpretarea sensului evenimentelor şi socializarea indivizilor în mediul lor cultural.
Supravegherea poate fi de două feluri: publică şi privată. Supravegherea publică ridică problemele civice şi stimulează trecerea la acţiune. Oamenii din presă determină care sunt ştirile momentului ce evenimente politice vor fi urmărite sau nu. Decizia lor afectează întîmplările şi persoanele care vor fi incluse în centrul atenţiei pentru discuţile şi activităţile politice ulterioare. În afara faptului că în chestiunile importante de interes public mass-media atrage atenţia mai oferă şi indicii cu privire la importanţa unei probleme anume. Temele cu o importanţă mai mare sunt prezentate pe larg în prima pagină a ziarelor cu titluri mari şi bogat ilustrate ori în cadrul unor emisiuni speciale la radio şi televiziune. Prin faptul că prezintă un individ sau o instituţie, mass-media poate conferi acesteia un statut. Pentru că atenţia mijloacelor de informare este hotărîtoare succesului politic, actorii de pe şcena politică crează, cu bună ştiinţă, situaţii care pot atrage atenţia presei. Ele pot varia de la conferinţe de presă anunţate şi atunci cînd nu există nimic ce ar merita să fie anunţat, pînă la atacul fizic asupra unor persoane sau bunuri menite să determine o anumită cauză. Supravegherea privată dă posibilitatea cetăţeanului de rînd să ignore impactul mai amplu al ştirilor pe care la citeşte, le ascultă sau le urmăreşte. Cetăţenii folosesc mijloacele de informare în masă pentru a menţine controlul strîns a ceea ce ei consideră mai important. Alte funcţii private ale mass-media pentru omul obişnuit pot fi cele de divertisment, companie, modalităţi de petrecere a timpului liber. Prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă oamenii pot participa la evenimentele politice ale momentului.
Mass-media nu numai că supraveghează desfăşurarea evenimentelor cotidiene aducîndu-le în atenţia publică sau privată, ci le interpretează sensul, le aşază în context şi speculează cu privire la consecinţele lor. Marea majoritate a incidentelor se prezintă unei multitudini de interpretări, în funcţie de valoarea şi experienţa celui care le interpretează. Sugerînd relaţile între diverse evenimente şi cauzele lor presa poate forma opinii chiar şi fără a spune auditorului ce să creadă sau la ce să se gîndească.
A treia funcţie fundamentală a mass-media este socializarea politică. Aceasta presupune învăţarea principalelor valori elementare şi a direcţiilor fundamentale pentru pergătirea individului în vedrea acţiunii de integrare în mediul cultural. Informaţile din mass-media oferă ingredientele pe care oamenii le utilizează pentru a-şi ajusta atitudinile existente şi opiniile pentru a ţine pasul cu lunea într-o continuă schimbare. Ea trebuie creditată cu mare parte din socializarea continuă şi resocializarea adulţilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu